Sufar foarte tare, deoarece traiesc de 12 ani cu un barbat care si acum e casatorit si da semne ca ar vrea sa se duca inapoi la sotie, cu toate ca verbal nu recunoaste, faptic asta spune. Dupa multi ani de stat prin chirii cu un copil dupa mine, in urma cu 3 ani mi-am vazut visul implinit si anume am reusit cu credit sa-mi iau un ap.frumos cu curte si gradina.Am spus atunci ca nu-mi mai trebuie nimic. M-am luptat f mult atunci cu bancile pentru ca este vorba de un ap.intr-o cladire veche si bancile erau destul de reticente la astfel de imobile(trebuia sa-l las ca garantie), darpana la urma am reusit.Acum din casa visurilor s-a transformat in casa de cosmar deoarece barbatul cu care traiesc nu suporta ideea ca nu este el proprietar.Deoarece lucrez la firma lui ma santajeaza cu banii la plata ratelor.Relatia noastra care era bazata pe minciuni din partea lui s-a degradar f mult. El a devenit tot mai agresiv cu mine, am ajuns ca m-a lovit de cateva ori ca am fost la medicul legist. Vrea sa plec din ap.sa si-0 instaleze aici pe fiica-sa care are o copila de 2, 5 ani si tot spune uitandu-se pe geam cum s-ar juca fetita in gradina... Ma terorizeaza cu amenintari cum ca ma va omora ca el vrea sa scape de mine, ca s-a saturat. Vreau sa va mai zic ca toata ziua se intalneste cu nevasta-sa, vb, la tel. si de fata cu mine, merg in concediu impreuna si mie nici macar nu imi zice ca pleaca, matrezesc doar ca cate o saptamana, 10 zile a disparut si nici la tel nu raspunde.Ma jigneste si ma umileste in fata copilului, a parintilor mei spunand tot felul de lucruri intime, personale. Ii manipuleaza pe toti.Lipseste de acasa noptile de cate ori vrea si cand eu am ajuns acasa la ora 22.30 deoareceam fost la sora-mea a facut un scandal monstru si mi-a taiat bijuteriile.Nu am voie sa merg nicaieri, nu amvoie sa am prietene, iar pe copil are o gelozie cumplita.Numara cate haine ii spal copilului si cate lui. Specific ca copilul nu e al lui.Eu am divortat de sotul meucare avea probleme cu bautura cand copilul avea 4 ani, si am divortat pentru el. Oare cesa fac eu ca nu se mai poate ca la infinit omul asta sa iasa invingator si eu sa tot pierd. Oare legea ce drepturi mi-ar da.Am vrut sa chem politia de cateva ori seara cand facea scandal insa imi era frica de ce va fi pe urma. Dupa ce ii trec "crizele "de furie si ma inchid iar in colivie si il las sa faca ce vrea si fac si eu ce vrea el e ok. vorbeste frumos. dar eu platesc prea scump totul.Am terminat o facultate si mi rusine ca nu sunt capabila sa fac ceva cu viata mea sa simt si eu ca traiesc si sa ma bucur de copil si de viata. Dati-mi un sfat. Cum sa ies bine din situatia asta si sa fiu fericita, sa am si eu sarbatori pentru ca nu prea am avut in ultimii 12 ani, sa am un concediu linistit si un loc unde sa locuiesc. Mi-ar place sa pot ramane aici.Am 38 de ani si sunt blocata in situatia asta nefericita.Sufera toata familia mea din cauza asta.
Va multumesc.

Nu te judec, dar iti spun ceva: aceasta este pedeapsa ta pentru ca ai intrat intr-o familie, ca ai participat de buna-voie la incalcarea unor juraminte sarcre. Femeie aceea, sotia, a suferit mult din cauza ta si acum ti-a venit randul sa platesti pentru suferinta ei. Exista o justitie intrinseca care nu te va lasa sa scapi de chin pana nu iti vei ispasi pacatul. Tine fruntea sus si suporta-ti pedeapsa, ca un om demn.

Mda, in viata totul se plateste! Toate se invart acum in jurul unui interes! Tu vrei acel apartament dar fara el, el vrea acel apartament dar fara tine! Pune punct acestei relatii din toate punctele de vedere:servici, compromisuri, sentimente!

Inca o data, ia o hotarare pentru viata ta. Dar odata ce ai luat-o, nu te mai intoarce. Pe primul sot probabil l-ai pierdut si oricum e greu sa te intorci la el. Dar cu P. clar nu ai nicio sansa, iar daca mai faci si alte compromisuri te vei afunda si mai rau. Gaseste-ti o slujba si odata cu asta incepe o noua viata.
Probabil ca el nu va renunta foarte usor la apartament, dar nu are decat sa te dea in judecata. Tu vei avea si banca de partea ta, careia nu prea ii convine sa se joace cu ipotecile, mai ales acum, in criza.

Cauta'ti un alt loc de munca (fara sa stie el) si dupa ce te angajezi in alta parte, ii scoti hainele in strada si schimbi incuietoarea la casa. Nu da inapoi! O creatura cum e el nu merita!

Buna,
nu esti singura si nici singura, nu are nimeni dreptul sa judece ce ai facut sau nu ai facut tu.
Rezolvarea e simpla si tot ce iti trebuie este HOTARAREA. Draga mea, sunt oameni care nu au trecut nici prin jumatate din problemele tale deci curaj ai, nu te mai lasa influentata de cei din jur. Ai un copil si tot ce trebuie sa conteze pentru tine acum este acel copil si tu. Nimic altceva. Nici parerea cunoscutilor, nici a familiei si a nimanui. Daca este corect sau bine ce ai facut nu pot spune eu dar vreau sa cred ca vei lasa motivele fara sens deoparte si vei vedea adevarul asa cum este el.
Lasa in trecut ceea ce a fost, priveste catre viitor si vezi omul deosebit din tine, omul care merita altceva si va avea altceva.
Pune inceput bun vietii tale si hotaraste-te sa lasi orice urma de team, dezamagire, ura, neiertare fii o prietena pentru copilul tau si pentru tine. Stabileste-ti obiectivele si pune-ti ordine in viata. Nu te mai lasa manipulata si iubeste-te asa cum esti. Sunt momente cand avem nevoie de multa durere ca sa invatam sa apreciem frumusetea din si de langa noi. Nimic nu se castiga usor deci: lasa trecutul si LUPTA cu tine pentru viitor, pentru un ZAMBET CURAT!

imi pare rau pentru tine si ce ti se intampla parerea mea e ca este peste asteptari. eu nu as mai sta o secunda langa el. te cred ca e si copilul si ca e apartamentul tau, pentru.care te`ai zbatut atata. nu stiu ce sa zic. daca voi nu aveti un act de casatorie sau ceva legalizat, parerea mea e ca nu ar tebui sa fie stapan pe lucrurile tale. oricum situatia e oribila. incearca sa te muti de acolo pentru o vreme, sau gaseste o alta alternativa. De ce ii e ciuda pe copilu tau? si el spune ca s`ar juca cu nepoata`sa in curte? Oare sufletul tau cum e?
numai ca daca ar fi sa o luam de la inceput, u ai intrat in familia lor, si poate acum trebuie sa induri pentru faptele tale. Nu suntem noi in masura sa te judecam, ca are cine sa ne judece pe fiecare. spera ca va fi mai bine si incearca sa fi si tu autoritara. pune punct...

"Relatia noastra care era bazata pe minciuni">u ai zis-o, nimic bun nu va iesi din toata situatia.Rupe orice legatura cu el, obsolut orice legatura, fii tare si increde-te in sprijinul moral al familiei tale, ci gaseste-ti forta pentru copilul tau. asa cum in trecut nu te-ai gandit la "efectele" pe termen lung macar acum gandeste-te la viitorul copilului tau, si mai apoi acorda-ti o sansa de a-ti reface viata, departe de aceasta situatie dezagreabila.

Schimba-ti serviciul si scapa de el cat mai repede. Nu stiu sigur dar dupa un anumit numar de ani traiti in concubinaj, el poate capata drepturi ca si cum ati fi casatoriti. Ai grija de tine si de copilas!

Este efectul vietii dezordonate pe care ai dus-o si o duci.credinta ca omul care minte si face adulter va fi corect cu tine. oamenii acestia nu au decat o lege; banul si destrabalarea.sotul tau cu oleaca de atentie si diplomatie se putea lasa de bautura. dar cred ca a luat bautura cand tu deja il lasasesi pentru nemernicul asta. puneti ordine in viata, serviciu, casa, partener dar asta cand vei scapa de idiot. el profita de frica ta si daca mai stai mult isi aduce fata si nepoata, acolo si ori ii tii pe toti, ori ajungi tu si fata ta pe drumuri. 12 ani? cat traieste un om? crezi ca merita sa suferi atata? nu santeti casatoriti? o hotarare judecatoreasca, cu restrictie de apropiere pana la 100 de metri.si un spray paralizant in buzunar.si gata.ai o facultate, deci nu esti chiar venita cu pluta pe pamant. cu toate ca dupa viata ce ai dus-o...ma intreb si eu.

Dar ce-ai facut mai de induri atit in afara de a iubi? Ti-ai omorit tatal? Vezi mai ca lumea e mare.

Dragii si dragele mele. Va multumesc pentru. mesajele voastre .Toti aveti dreptate.As vrea sa vin cu cateva completari la mesajul meu anterior.Nu vreau sa ma disculp si stiu ca D-zeu ma pedepseste acum pentru naivitatea mea, pentru asteptarile mele absurde, pentru ca nu mi-am folosit inteligenta pe care mi-a dat-o, ca nu am tras niste concluzii din tot ce vedeam si auzeam si nu am actionat in nici un fel decat ca am rabdat, am plans si am suferit.referitor la fostul meu sot vreau sa va zic ca el avea probleme cu bautura inca din adolescenta insa cand l-am cunoscut el era sub un pariu pe care il puse cu un prieten de-al lui si consta in faptul ca cel putin un amn de zile nici unul sa nu mai bea iar dupa un an cel care va ceda primul avea de dat...ceva , nu mai stiu.Eu am avut ghinionul sa-l cunosc chiar in perioada de "gratie" si mi s-a parut ok, imi placea,ne intelegeam, il placeau si parintii mei si ne gandeam la casatorie.Pana ce la o nunta unde am fost impreuna a cedat.A facut acolo un circ , parca era nebun.M-a facut de rusine deoarece eram la o nunta a rudelor mele.Atunci am vb cu parintii mei si mama mi-a zis sa-l las in pace ca nu e de mine daca face asa ceva.El dupa ce s-a trezit din betie a fost foarte rusinat.Nu-si mai aducea nimic aminte.Oarecum mi-a fost mila de el si am zis ca poate a fost un incident si cum el nu a mai baut nefiind obisnuit (credeam eu)...a patit ce a patit.Am trecut cu vederea.Am continuat sa ne vedem , mergeam impreuna la tara la ai mei, mergeam la camp, si era bine insa il vedeam de mai multe ori ca golea paharele de tuica cu taica-meu si cu bunicul insa nu am considerat a fi un pericol.Apoi a mai avut cateva iesiri grosolane tot din cauza alcoolului si le-am zis parintilor ca eu nu mai vreau sa ma casatoresc cu omul asta pentru ca are probleme intradevar cu bautura.Aflasem si de pariul lui.Tatal meu mi-a facut un scandal pe considerentul asta ca nu mai vreau sa ma marit, el discutand deja cu prietenii cum sa vina la nunta,si am cedat.Taica-meu imi zicea ca tot omul mai bea un pahar doua si barbatii se mai si imbata.Am cedat si m-am maritat.Omul meu nu s-a indreptat.Se imbata, venea noaptea tarziu acasa, plin de sange, cu hainele rupte.A fost un cosmar.Socrii mei, pentru ca stateam la ei, il vedeau ce face , il certau, el statea cate doua zile inchis in camera pentru ca banuiesc ii era rusine si poate ii parea si rau dar tot nu se cumintea.Socrii mei dupa trei ani de convietuire cu el in asemenea conditii mi-au zis ca poate daca am avea un copil s-ar indrepta.Am avut copilul dar situatia lui si casnicia nu a mers mai bine ba din contra ne era mai greu cu banii pentru ca cand se imbata nu mai stia ce face si ori isi cheltuia toto banii facand cinste la prieteni cu bautura ori ii furau banii sau ii pierdea deoarece de multe ori la salar venea fara nici un ban acasa.Am fost nevoita sa-mi gasesc repede si eu ceva de lucru , lucram si ture de noapte.Era ingrozitor.Eram asa de satula de viata aia ca as fi facut orice numai sa scap de acolo.Eram f speriata de el cand venea beat si se mai si lega de copil.Il trezea noaptea si ne tinea de vorba ore in sir.In aceasta situatie vulnerabila l-am cunoscut pe omul cu care acum "traiesc".Nu i-am cazut in brate prea usor.A fost destul de abil.Mi-a spus ca i-am placut de prima data cand m-a vazut si atunci si-a propus sa ma cucereasca.Ma vedea ca eram de multe ori abatuta si necajita , eram macinata de problemele si grijile mele de acasa, si s-a apropiat de mine incercand sa-mi fie prieten.Ma destainuiam dupa un timp si ca sa dau mai mult imi povestea si el tot felu de "baliverne" zic eu acum dupa ce vad cum stau lucrurile.Eu naiva si prostita bine de un doctor in manipulari am crezut.Nu cred ca am fost indragostita cu adevarat de el niciodata.Dar stiindu-mi situatia mea de acasa si auzind ca si el traieste rau si ca are itentii de a se desparti de familie, era perceput de toata lumea prin natura muncii pe care o presta ca un om de buna calitate, cu prestanta.Am crezut ca va fi salvarea mea.Parintilor mei nu prea le spuneam tot calvarul prin care treceam eu deoarece le stiam principiile lor si ziceam ca numai ii necajesc degeaba pentru ca oricum nu au cum sa ma ajute.Ei spuneau ca odata ce te-ai maritat trebuie sa-ti vezi de sot si casa(lucru corect) si ca femeia trebuie sa mai si rabde ca doar nu te poti toata ziua desparti.La un moment dat si soacra-mea imi zicea ca si ea a rabdat destul ca nu a vut ce face, avea 3 copii si a tacut , copii sunt mari si s-au mai potolit lucrurile si zicea ca nu s-a facut de rusine cu divortul.Barbatul cu care sunt acum Am sa-l numesc P. ca sa-mi fie mai usor s-a straduit sa faca cumva sa afle sotul meu si sa se grabeasca plecarea mea din acea familie sa intru sub mana lui.Asa ca a aflat sotul meu de existenta unui admirator si eu de rusine fata de el, de socrii, pentru. ca stiam ca asa ceva e inadmisibil atata vreme cat esti casatorit si stateam in casa lor, am stiut ca nu voi mai avea zi buna acolo si ca chiar trebuia sa plec.Poate ca altfel o mai trageam. Cine stie ? Din ziua cand m-am mutat in chirie la un prieten de-al lui P. am fost ffff. dezamagita.Eu ma asteptam sa fie alaturi de mine, deoarece nu a fost un lucru simplu sa plec de langa omul cu care am trait in casnicie 7 ani si cu care am un copil , din locul unde era obisnuinta vietii mele de pana atunci,insa P. m-a dezamagit cumplit, inca de atunci.Nu m-a asteptat la locul unde m-am mutat, cu toate ca era un f bun prieten de-al lui, nu a dat un tel., nici macar nu a raspuns la tel cand l-am sunat, nici mie nici prietenului lui.Eram cu totii mirati de comportamentul lui.Eu eram atunci numai cu sora-mea si mi-a fost f greu.Dupa un timp mi-a zis ca a fost cu sotia lui in vizita la un prieten si ca nu a putut pleca.Am crezut ca mor si atunci, insa cu cate aveam pe cap nu am stat prea mult sa ma gandesc sperand ca lucrurile vor intra pe fagasul normal, discutat.Nu s-a intamplat.Eu eram si dupa 3 ani o femeie cu un copil mic, plecata de acasa , divortata, stateam in chirie pe care el domnul f generos mi-o platea si imi mai dadea si bani de cheltuiala numai sa nu ies din casa sa merg la serviciu ca cine stie poate acolo imtalneam pe cineva care sa-mi lumineze ochii si risca sa ma piarda, iar el era omul cu familie, care mergeau in vizite, la mare, la munte, in strainatate, cu familia si de fiecare data imi zicea ca uite acum chiar am sa vb cu ea si am sa pun capat definitiv.Minciuni.Dupa 3 ani nevasta-sa nu l-a mai putut suporta si l-a dat afara din casa si atunci a venit la mine unde a ramas peste noapte.Nici mie nu-mi mai trebuia insa l-am primit pentru ca imi ziceam ca daca tot plateste el chiria cum sa nu-l las in casa.Si calvarul cel mare de atunci a inceput.Cand era cu mine cand pleca la nevasta.Statea acolo cateva luni iar venea,iar pleca si tot asa pana odata nevasta-sa i-a scos hainele de tot din casa.A fost mai tare ca mine.Dar sa nu credeti ca daca nu eram eu erau fericiti.Sau poate cine stie.El a avut toata viata legaturi extraconjugale si imi povestea cu mandrie.Mi-a si aratat iubite de-a lui.Si povestea razand ce tactici folosea nevasta-sa sa ii descopere.A chinuit-o si pe ea toata viata, mai ales ca imi zicea ca era f geloasa.Stiu ca a suferit mult si femeia aia asa cum si eu am suferit, nici pe ea nu a lasat-o sa aiba o slujba, ne santaja financiar , sentimental pe amandoua.Cred ca ma aseaman f mult cu ea din multe pct. de vedere cu toate ca nu o cunosc decat ca am vazut-o de cateva ori, insa din ce imi povestea el.Acum iar lipseste nopti de acasa, nici noaptea trecuta nu a venit cu toate ca zicea ca o sa vina sa-mi aduca ceva medicamente , nu a mai aparut, iar cand l-am sunat nu mi-a raspuns.Cred ca e iar cu nevasta-sa sau poate ca are pe altcineva.M-am gandit sa o sun si sa vb cu ea.Stiu ca ea e f suparata pe mine insa cu siguranta daca nu eram eu era alta.Cred ca stie si asta dar nu vrea sa recunoasca.Si in anii astia 12 cat am fost cu P, cu toate ca mai pleca si iar venea , ea nu a lucrat nicaieri, el a intretinut-o cu tot ce avea nevoie si pe ea si pe fica-sa care a avut o casnicie esuata si pompa bani si acolo cati vroiau ele.Cu cine am mai vb au zis sa nu fac lucrul asta pentru ca o sa ies rau.Voi ce ma sfatuiti ? Adevarul ca nu intotdeauna simt ca as putea face asta dar uneori chiar stau cu tel. in mana sa o sun si sunt nehotarata.Uneori cand vine seara acasa destul de tarziu, eu cred ca merge in fiecare seara pe la ea sau la alta, cauta nod in papura pentru a isca scandal.Spune niste vorba si face gesturi care ma fac de multe ori sa cred ca are si probleme psihice.Faptul ca tot timpul ma suspecteaza si ma urmareste, nu ma crede orice ii zic si ma pedepseste in functie de ce crede el ca a fost si nu in conformitate cu adevarul sau gravitatea faptei , cred ca e o forma de paranoia, psihoza , nu mai stiu.In fata lumiii se poarta extra si nimeni nu crede ca ar fi in stare de asemenea fapte pe care le face acasa.Cum sa-mi recastig imaginea si demnitatea in fata oamenilor carora m-a facut de 2 bani.Eu acum nu mai ies cu el in public, merge singur, lumea intreaba de mine stiu asta ca imi zice , insa vad pe ei cand intamplator ne intalnim o atitudine schimbata.Sa vb cu fiecare in parte ? Multi dintre ei sunt prieteni vechi de-ai lui, angajatii lui.Ma simt ingrozitor.
Va multumesc din suflet pentru. rabdarea si timpul pierdut cu citirea mesajului meu si inca o data va multumesc pentru sfaturile si raspunsurile voastre.Parca nu sunt chiar asa de singura.
Va multumesc.

Buna
ti s-au dat o gramada de sfaturi vad aici
o sa ma risc sa-ti zic si eu ca platesti pentru ceea ce ai facut chiar daca te simti sau nu vinovata.
ai destramat o familie pe principiu ca daca nu erai tu era alta ...nimic mai fals si mai josnic
si eu am patit asa ceva, sotul meu s-a incurcat cu alta femeie si a renuntat la mine si la copilul lui pentru ea si pentru a creste copilul alteia
e groaznic ...nici acum nu mi-am revenit
nu cred ca poti sa-ti spun cata suferinta mi-a cauzat acest gest al lui dar si al ei
o femeie integra nu accepta niciodata o astfel de relatie
iesi din aceasta relatie ca nu are cum sa-ti fie bine dar ai mare grija sa nu mai distrugi si alte casnici... DUMNEZEU nu lasa nimic nepedepsit
ai grija de tine si de cpilul tau si fi corecta cu tine cu cu ceilalti de acum incolo ca sa-ti fie bine