Bună seara, TPU!
Am o mică problemă și vă rog să mă ajutați cu un sfat. De ani de zile am probleme cu părinții mei. Tot timpul ne certăm, nu se mai termină scandalurile. Eu am o fire vulcanică, răbufnesc repede și din acest motiv mai încep certurile. Ei nu mă înțeleg pe mine, eu nu-i înțeleg pe ei. Am vârsta de 20 de ani, mi-e rușine că mai stau în casa lor și pe banii lor la vârsta asta, doar că fac liceul la seral, fac și naveta și nu mi-am găsit un job stabil. Eu m-am gândit că la un moment dat se vor sătura și mă vor da afară din casă pentru că eu sunt problema. Eu m-am gândit să mă mut pe drumuri și trăiesc viața de stradă. Nu știu dacă asta e alegerea potrivită, de aceea vă cer un sfat.
Îmi puteți oferi un sfat?
Ar trebuii sa-ti fie rusine, sa ai gura mare si temperament coleric in situatia in care esti ditamai barbatul care sta pe spinarea pairntilor, pe casa, masa si spalat.
Daca as fi in locul parintilor ta, sa mai ai si gura mare, in secunda doi ti-as pune valiza la usa si te-as trimite sa dormi in gara.
Ia-ti de munca baiete si lasa ciocul mic, mic de tot, pana pleci defintiv de acasa, ca lipsa de respect si bun simt se cunoaste de la o posta.
Răspunde
Bună ziua!
Aveți dreptate!
Aveți dreptate, am și eu vina mea, dar m-am săturat să aud de vremea lui Ceaușescu de când eram copil, și că sunt prost, dobitoc, idiot, tâmpit, gunoi și în multe alte feluri. Ei niciodată nu-și văd defectele, Ei sunt mai perfecți decât Dumnezeu, Ei îi întrec pe toți oamenii din jurul lor, iar eu sunt cea mai aspră pedeapsă a familiei doar pentru că am făcut tot posibilul să mă schimb pentru ei. Am crezut că o să avem o relație fericită, nu că o să ne războim.
Răspunde
Relatia poate fi fericita doar daca copilul are respect si bun simt fata de parintii care l-au crescut.
Tu nu ai pic de respect pentru ei, odata ce-i judeci si-i critici cand nu ai voie sa faci acest lucru, atata vreme cat stai in casa lor, mananci mancarea pentru care ei isi rup spatele muncind si huzuresti in casa lor, chiar si acum cand esti ditamai barbatul, dar continui sa le vorbesti urat si sa ai comportamnet urat pentru ei.
Sunta mama si am copii mari, dar daca ai mei s-ar comporta asa cum te comporti tu, i-as da afara din casa si nu as vrea sa-i mai vad vreodata. Sacrificiul care l-au facut parintii tai si dragostea cu care te-au crescut, le rupe sufletul cand esti rautacios si ai gura mare, in loc sa taci si sa faci treaba prin casa si curte, ca rasplata ca esti inca intretinut la anii astia.
Tu nu ai nici un drept pe pamantul asta sa-ti judeci parintii si s ale spui ca nu-si vad defectele!
Daca ai bun simt: ia-ti valiza si pleaca sa dormi in gara, ca nu meriti sa primesti nici macar un blid de mancare, de la parintiia astia pe care-i jignesti cu atata rautate si-i judeci fara sa ai vreun drept.
Și mama are dreptul să fie o alcoolică care nu are grijă de copilul ei când e mic?
În plus, nu stau degeaba în casă, mă ocup de școală. Și când mai avem lucrări merg şi eu și-l ajut pe tata.
Dumnezeu știe ce merit, nu dumneavoastră. Dumneavoastră v-am cerut un sfat. 
Ordonare:
După relevanţă
Sfat? sa astepti putin pana iti gasesti un job stabil si abia atunci sa te gandesti sa te muti singur...insa si atunci iti va fi foarte greu daca nu ai un salariu de minim 3000-4000 net!
nu te gandi sa te duci pe strada, iti ruinezi viitorul!
deocamdata cauta sa fii mai intelegator cu parintii tai, poate ei iti vor binele si tu intelegi altceva
Nu cred ca un parinte intreg la cap isi doreste ca copilul lui sa plece pe strada! ca mai exista si astfel de oameni poate este adevarat, dar ei sunt exceptii
"Eu am o fire vulcanică, răbufnesc repede și din acest motiv mai încep certurile"
vezi?! poate ca tu esti cauza!
deci tu pornesti scandalurile si tu vrei sa pleci de acasa!
lasa de tine si totul va fi bine
Răspunde
Mai toți tinerii se ceartă cu părinții lor. Bineînțeles că vina este a părinților, pentru că aceștia au dat naștere la copii doar pentru că n-au avut de lucru. Rari sunt părinții care să-și iubească copiii până acolo încât să și-i facă prieteni. În toată țara îi numeri pe degetele de la mâini.
Cu toate acestea, nici măcar animalele și nici măcar iarba de pe câmp nu sunt rodul întâmplării. Nimic nu este la întâmplare, chiar dacă oamenii lasă lucrurile la întâmplare sau chiar le fac la întâmplare.
Dumnezeu este Acela care ne-a creat. Da, prin acei părinți care singuri s-au făcut nedemni de a fi părinți. Chiar dacă ei s-au trudit fizic pentru copii, au lăsat dragostea să fie înăbușită de nevoile vieții sau de plăcerile ei; sau de egoismul lor. Nu știm cauza lipsei lor de dragoste, dar nu asta ne interesează.
Lucrul pe care trebuie să-l știm cu siguranță este că Dumnezeu nu ne-a părăsit. Chiar dacă părinții nu ne iubesc, știm că El ne iubește. Acest lucru este mai sigur și mai concret chiar decât existența noastră. Dumnezeu este dragoste; și așa și este, indiferent că noi simțim, credem sau vedem altfel lucrurile.
În toată nenorocirea familiei, caută să cunoști pe Dumnezeu. Satana se folosește de părinții tăi să te provoace să te certi cu ei. El îți cunoaște slăbiciunea firii tale.
Ce poți să faci este să nu răspunzi cu nimic rău la provocările alor tăi. Fără să-și dea seama, ei vor să te facă să te mânii. Asta este slăbiciunea lor; și mulți oameni știu că acest lucru este rău. Dar ca și oamenii dependenți de alcool sau tutun, ei știu că este rău dar nu au puterea să se lase de el. Mulți părinți își provoca copii la mânie. Ei sunt stăpâniți de cel rău.
Tu caută să cunoști pe Dumnezeu, și cere-I să intervină în relația dintre tine și părinții tăi. Vei vedea astfel minuni. În felul acesta când vei observa pe părinții tăi mânioși, dacă tu cauți ca să eviți conflictul rugându-L pe Dumnezeu să intervină, vei vedea minuni. Cartea "Calea către Hristos" scrisă de Ellen White îți va fi de mare folos. O găsești gratuit pe internet internet în toate formatele.
Buna,
Vesnica problema dintre generatii, fireasca dealtfel.Tu nu esti nici o problema, esti o persoană tanara de 20 de ani, care este putin speriata de statutul unui om matur.Ai si de ce, este minunat sa fii copil si sa nu ai nici o grija.O sa te obișnuiești cu etapa aceasta de viata in care parca toti au pretentii de la tine, in timp ce tu ai mai sta cocotat in cires.
De aceea ai ideea sa pornesti intr o calatorie haotica prin lume. Esti depasit de acest moment din viata ta. Nu este cazul, daca te calmezi putin ai sa vezi ca toate vin de la sine.
Ai un acoperiș, doi parinti care nu sunt perfecti dar te au hranit si imbracat pana acum si sunt convinsa ca nu vor sa te stie agonizând prin canale ci un om pe picioarele tale si ok in propria viata. Poate nu se exprima ei cum trebuie si nu stiu sa manifeste grija ce ti o poartă, dar daca te susțin cu seralul inseamna ca nu sunt chiar cei mai naspa parinti.
Sunt si ei obositi, fiecare are un bagaj emotional pe care uneori ar vrea sa l mai goleasca dar nu stie cum si asa izbucnește cate un scandal. Ei cu ale lor tu cu ale tale. Intr adevar cineva trebuie sa fie putin intelept intr o situatie de genul acesta. Sa spunem ca ai vrea sa ti asumi rolul inteleptului si sa te gandesti ca reactiile lor sunt determinate de niste cauze. Nu tu esti cauza, chiar daca asa pare. Tu esti doar cel care le ofera oportunitatea sa se descarce prin comportamentul tau netolerant.
Intelege i, accepta i si focuseaza te pe lucruri cu adevarat importante.
Starea de bine din casa, daca sta in mainile tale, fa o sa existe.
Oricum totul este trecător si temporar. Vei finaliza studiile, te vei angaja, vei participa cu toate resursele necesare in propria evolutie si existența.
Daca simti ca va fi momentul sa te desparti de ei si sa fii independent, foarte bine, dar nu acum este acel moment.
Incearca sa fii bun, sa i ajuti cu ce poti, fie chiar si cu un comportament respectuos si adecvat diferentei de varsta si ei te vor respecta la randul lor.
Chiar daca ei mai au momente de nervozitate, tu intelege ca poate au avut si au si ei greutati in viata si suferințele lor. Nu iese nimic constructiv daca mai adaugi si tu putina sare pe vreo rana necicatrizata. Cu siguranță peste douăzeci de ani ai sa intelegi exact despre ce este vorba.
Nu abandona, mergi inainte si fa i multumiti ca esti copilul lor.Nu trebuie sa faci mare lucru. Pentru inceput le oferi respect, apoi cu timpul, cand ai sa lucrezi, poate si altfel de ajutor daca ai sa mai locuiesti cu dansii. Daca nu, tu mergi inainte in viata ta si tii legatura cu ei. In orice familie sunt momente mai neplacute, dar cineva trebuie sa fie intelept.Macar unul si se iese din impas. Asa este viata, cu bune, cu mai putin bune.
Acum vine pastele si iti doresc zile cu lumina si intelegere in familie.
Sa te ajute Dumnezeu si sa te inspire spre o viata cat mai frumoasa.
Toate cele bune ❤️
Vorba lu simpatic fara 4000 lei in mana nici sa nu te gandesti sa pleci, o chirie e cat un salariu minim.
Mai stai cu ei, ii ignori si aia e pana te pui pe picioare.
Daca tu nu i-ai baga in seama n-ar mai fi chiar asa dar daca tu le dai apa la moara...
Cănd simți că iți pierzi controlul și vrei să explodezi. Trezește-te și ințelege că trebuie să mai lucrezi la tine.
Singurele lucruri care țin de tine in viață și pe care le poți schimba in mai bine. sunt cele care se petrec in creierul și sufletul tău
Dacă ești băiat atunci ar trebui să încerci să-ți păstrezi calmul și să încerci tu să fii exemplu pentru ei, ar trebui să fii mai bun chiar dacă ei nu fac asta. la un moment dat o să observe. Chiar dacă situația este așa complicată, tu încearcă să fii o soluție nu o motiv al gălăgiei. Schimbarea se începe cu tine
Încearcă sa iti găsești un job si chirie in zona unde mergi si la liceu, asa scapi si de navetă si economisești timp. Chirie la o garsoniera ceva sa nu fie scump sa te poti descurca cat de cat. Le poti cere chiar părinților împrumut pentru prima luna de chirie pana strângi ceva bani, sau prietenilor. Daca nu, mai suporta putin pana termini liceul si te poti angaja sa devii independent de ei, sa locuiesti pe strazi nu e o soluție.
Nu îți recomand să stai pe drumuri că poți nimeri in nu știu ce anturaje dubioase etc.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
